PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND ALIMENTAŢIA ŞI NUTRIŢIA POPULATIEI

           Prezentul Plan naţional de acţiune privind alimentaţia şi nutriţia populaţiei este elaborat de Comitetul Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie.

          
            Scopul planului este să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, în special în grupele de populaţie vulnerabile, prin prevenirea şi scăderea bolilor generate de alimente şi alimentaţie.

            Planul prevede acţiuni în următoarele domenii:

1.      Acţiuni care să contribuie la asigurarea unei sănătăţi nutriţionale optimale a populaţiei şi prevenirea bolilor de nutriţie (malnutriţiilor) care reprezintă probleme de sănătate publică în România. Se au în vedere în special  grupele de populaţie cu venituri mici şi perioadele critice ale vieţii (mica copilărie, sarcina, alăptarea, îmbatrânirea).

2.      Acţiuni care să asigure pentru întreaga populaţie cantităţi suficiente de alimente de bună calitate ("food security" în terminologia FAO/OMS).

3.      Acţiuni pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin consum de alimente contaminate chimic, microbiologic, radioactiv sau infestate cu paraziţi („food safety" în terminologia FAO/OMS).

4.      Acţiuni pentru educarea alimentară şi nutriţională a populaţiei.

5.      Acţiuni pentru stimularea cercetării ştiinţifice în domeniul alimentaţiei, nutriţiei şi patologiei din cauze alimentare.

1.           Acţiuni pentru asigurarea unei sănătăţi nutriţionale optimale a populaţiei şi prevenirea bolilor de nutriţie (malnutriţiilor).

 

1.1  Ministerul Sănătăţii va stabili "Normele alimentare fiziologice recomandate pentru populaţia tării noastre" ţinând seama de acumularea unor cunoştinţe noi în domeniul nutriţiei umane, de structura demografică şi ocupaţională, de obiceiurile alimentare, de condiţii pedo-climatice specifice acestei zone geografice, de potenţialul şi dotarea tehnică a agriculturii, zootehniei şi industriei alimentare, de veniturile populaţiei.

Aceste norme vor stabili necesarul de energie (calorii), de nutrienţi (proteine, lipide, glucide, elemente minerale şi vitamine) şi de alimente care aduc aceşti nutrienţi (lapte, carne, peşte, ouă, cereale, legume, fructe, grăsimi, etc.).

          Ele vor fi utilizate la cunoaşterea necesarului de produse alimentare pentru consum la nivel individual, local, zonal şi la nivel naţional.

          Normele se vor revizui şi actualiza din 10 în 10 ani.

1.2.    Se vor revizui, actualiza şi completa tabelele cu compoziţia produselor alimentare, aprobate de Ministerul Sănătăţii în anul 1979. Ele vor deveni tabele oficiale ale României şi vor fi utilizate la cunoaşterea valorii nutritive a produselor alimentare.

 

1.3. Cunoaşterea nivelului şi structurii alimentaţiei populaţiei, a deprinderilor şi comportamentului alimentar, pe zone teritoriale, pe mediu urban, rural, pe grupe de vârstă, pe ocupaţie, pe colectivităţi care se alimentează în comun (cantine, creşe, grădiniţe, centre de plasament, cămine de batrâni, spitale, unităţi militare) în scopul depistării unor greşeli alimentare. Pentru aceasta:

 

1.3.3. Se vor continua investigaţiile care sunt în curs de efectuare şi se vor lua în studiu alte colectivităţi.

 

1.3.2. Se va revizui şi completa metodologia anchetelor alimentare: stabilirea criteriilor de eşantionare pentru ca loturile să fie reprezentative, metodele folosite, organizarea unui sistem de monitorizare a alimentaţiei.

 

1.3.3. În acţiunea de cunoaşterea a alimentaţiei se vor implica şi alte unităţi din afara Ministerului Sănătăţii: Comisia Naţională de Statistică, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Institutul de Cercetări privind Calitatea Vieţii etc.

 

1.3.4. Rezultatele investigaţiilor vor fi puse la dispoziţia Comitetului Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie care le va analiza. Concluziile şi recomandările care decurg din această analiză vor fi aduse la cunoştinţa Guvernului şi Parlamentului şi altor instituţii şi organisme care pot interveni în corectarea unor deficienţe.

 

1.4. Cunoaşterea stării de nutriţie a populaţiei.

1.4.1.Se vor continua investigaţiile efectuate până acum la Institutele de Sănătate

Publică şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi se vor extinde la alte grupe de populaţie (de preferat la aceleaşi grupe la care s-au efectuat anchete alimentare);

 

1.4.2. Se va continua Programul de supraveghere nutriţională a copilului care va cuprinde şi monitorizarea ioduriei, pe eşantioane reprezentative de copii, sub îndrumarea şi coordonarea Institutului de Ocrotire a Mamei şi Copilului.

 

1.4.3. Se va urmări depistarea malnutriţiilor, atât a celor carenţiale, cât şi a celor prin hiperconsum alimentar, în fazele precoce de manifestare, adică înainte de apariţia semnelor evidente de boală care necesită tratamente medicamentoase, spitalizare, concedii medicale. Se va afla numărul persoanelor cu malnutiţie, a celor susceptibili de a deveni malnutriţi, mediul din care provin aceste persoane si factorii socio-economici implicaţi.

            Metodele de investigare vor consta în examene clinice, somatometrice, examene de laborator (determinarea indicatorilor biochimici ai stării de nutriţie).

            În acest scop, trebuie îmbunătăţită baza materială a unităţilor angajate în acţiune cu aparatura de laborator şi reactivii necesari.

1.4.4. Rezultatele investigaţiilor vor fi puse la dispoziţia Comitetului Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie care le va valorifica în mod similar celor propuse la pct. 1, 3, 4.

 

1.5. Prevenirea şi combaterea carenţelor în unele oligoelemente minerale şi vitamine şi a malnutriţiilor prin consum alimentar exagerat sau dezechilibrat.

Ţinând seama de recomandările FAO/OMS şi de situaţia din ţara noastră, se vor întreprinde acţiuni privind:

-         Prevenirea, reducerea sau combaterea carenţelor de iod, fier, calciu, vitamina A, vitamina D, vitamine din complexul B (în special cele implicate în apariţia pelagrei şi a hipovitaminozei B1);

-         Prevenirea, reducerea sau combaterea obezităţii, bolilor cardio-vasculare, dislipidemiilor, diabetului, alcoolismului cronic.

1.5.1.      Carenţa de iod

-         colaborare cu Comitetul Naţional pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod (CNETDI) şi cu Centrul Naţional pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod;

-         generalizarea, în toată ţara, a consumului de sare iodată conform Hotărârii Guvernului nr. 568/5 iunie 2002 şi a Hotărârii Guvernului nr. 473/01 aprilie 2004;

-         asigurarea cantităţilor de iodat de potasiu necesare iodării sării;

-         urmărirea circulaţiei corecte a sării iodate şi controlul conţinutului de iod al sării la saline şi în unităţile de depozitare şi desfacere a sării de către Direcţiile de Sănătate Publică judeţene. Rezultatele analizelor vor fi centralizate şi prelucrate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti;

-         continuarea administrării tabletelor de iodură de potasiu la populaţia cu risc (copii, femei gravide şi care alăptează);

-         cunoaşterea prevalenţei şi incidenţei cazurilor de guşă de către medicii endocrinologi de la judeţe şi informarea periodică de către aceştia a medicilor de familie;

-         evaluarea stării de nutriţie în iod pe eşantioane reprezentative de populaţie folosindu-se metode de laborator (dozare de iod în urină, dozare de hormoni etc.) sub îndrumarea tehnică a Institutului de Endocrinologie, Institutului de Sănătate Publică Bucureşti şi Institutului pentru ocrotirea Mamei şi Copilului.

1.5.2.  Carenţa de fier: este larg răspândită mai ales la copii şi femei.

Se va continua depistarea şi tratarea copiilor şi femeilor gravide cu anemie, sub îndrumarea şi coordonarea Institutului de Ocrotire a Mamei şi Copilului.

Realizarea în ţară şi importul de alimente fortificate cu fier şi cu alţi factori eritropetici (cupru, vitamina B12, acid folic, vitamina B6) şi de preparate farmaceutice cu fier (drajeuri, tablete efervescente, siropuri cu fier pentru copii) şi punerea lor la dispoziţia populaţiei cu risc în mod gratuit sau la preţuri reduse.

1.5.3Carenţa de calciu, vitamina A, vitamina D, vitamine din complexul B.

-   se vor încuraja şi sprijini măsurile privind creşterea consumului de produse lactate, de carne, de ouă, peşte, fructe şi legume de către populaţia expusă carenţelor de mai sus: copii, femei gravide, familii cu venituri reduse, şomeri, copii din centre de plasament şi case de copii abandonaţi, bătrâni din cămine.

            - continuarea aplicării programului "corn şi lapte" în şcoli;

- asigurarea finanţării Programului nr. 3 de sănătate a copilului şi familiei al Ministerului Sănătăţii şi monitorizarea desfăşurării lui;

            - promovarea alăptării copiilor până la 6 luni şi prelungirea alăptării până la 1 an, în condiţiile unei diversificări adecvate;

            - colaborarea cu Comitetul Naţional de Promovare a Alăptării, pentru implementarea planului de alăptare;

            - Ministerul Sănătăţii va organiza depistarea şi menţinerea în evidenţă a cazurilor cu manifestări de carenţă de calciu, fier, vitamina A, vitamina D, vitamine din complexul B: anemie, rahitism, spasmofilie, osteomalacie, osteoporoză, hemeralopie vesperală, pelagră, hipovitaminoză B1.

 

1.5.4. Obezitatea, bolile cardio-vasculare, dislipidemiile, diabetul, alcoolismul cronic.

Se vor încuraja şi sprijini măsuri privind:

-         realizarea în ţară şi importuri de produse alimentare hipocalorice şi cu conţinut redus, după caz, de zahăr, grăsimi, sare;

-         continuarea realizării programului CINDI şi a programelor de profilaxie şi combatere a bolilor cardio-vasculare, diabetului, dislipidemiilor şi obezităţii, elaborate de comisiile de specialişti ale ministerului Sănătăţii: Comisia de Boli Cardio-vasculare şi Comisia de diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice;

-         încurajarea şi crearea bazei materiale şi a facilităţilor de practicare a sportului, drumeţiei şi a altor forme de activitate fizică prin care să se combată sedentarismul;

-         încurajarea producerii şi consumului de băuturi nealcoolice (ape minerale, ape carbogazoase, băuturi răcoritoare, sucuri naturale din fructe şi legume), ca o alternativă la consumul de băuturi alcoolice.

1.5.5.  Încurajarea implicării industriei alimentare în utilizarea unor procesări care menţin sau amplifică valoarea nutritivă a alimentelor.

       -   păstrarea în stare proaspătă a alimentelor (atmosferă controlată);

       -   tratamente termice ultrarapide cu ambalare aseptică;

       -   concentrare prin osmoză inversă, ultrafiltrare etc.;

       -   procesare minimă termică şi atermică;

       -   extinderea gamei de alimente funcţionale (cu fibre, probiotice, prebiotice, simbiotice etc.);

       -   extinderea gamei de produse fortificate cu vitamine, elemente minerale, proteine de calitate superioară, aminoacizi esenţiali, acizi graşi polinesaturaţi;

       -    realizarea unor alimente cu destinaţie specială: pentru sugari, copii, bătrâni, bolnavi, cu respectarea prevederilor Ordinului 387/251 din 2002 al Ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială şi a Ordinului 114/147 din 2004 al Ministrului Sănătăţii şi Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Apelor privind modificarea şi completarea Ord. 357/251.

 

1.5.6. Cadre, baza materială:

            Ministerul Sănătăţii va urmări ca în viitorii 5-6 ani să realizeze:

-               creşterea numărului de medici specialişti în diabet, nutriţie şi boli de nutriţie;

-               dezvoltarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a unor forme de învăţământ superior de scurtă durată (colegii) pentru pregătire de specialişti în nutriţie şi dietetică;

-               înfiinţarea de secţii de boli de nutriţie sau, după caz, sporirea numărului de paturi al secţiilor existente din spitalele judeţene. În aceste secţii vor fi internaţi şi trataţi nu numai bolnavii cu malnutriţii prin abuzuri sau dezechilibre alimentare (obezitate, dislipidemii, diabet, osteomalacie, avitaminoza A, avitaminoza B1, caşexii etc.)

2.      Acţiuni care să asigure pentru întreaga populaţie cantităţi suficiente de alimente de buna calitate („food security").

În scopul eliminării deficienţelor existente în asigurarea populaţiei cu canţităţi suficiente de alimente de calitate, se recomandă ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finaţelor Publice şi patronatele din agricultură şi industria alimentară să întreprindă următoarele măsuri:

2.1.  Stimularea directă sau indirectă a producătorilor agricoli să crească numărul de animale producătoare de lapte, de carne (de preferat carne de pasăre şi de bovine) şi de ouă, precum şi suprafeţele cultivate cu floarea soarelui, soia, legume (în câmp deschis şi în sere), pomi fructiferi, viţă-de-vie pentru struguri de masă. Stimularea crescătorilor de animale pentru utilizarea sării iodate în hrana acestora.

 

2.2. Încurajarea realizării de produse agro-alimentare ecologice în cadrul unui sistem de agricultură durabilă, cu respectarea prevederilor legale privind producţia, depozitarea, procesarea, transportul şi comercializarea.

 

2.3.  Sprijinirea iniţiativelor de realizare a unor unităţi mici şi mijlocii pentru:

-                     prelucrarea laptelui, care să valorifice producţia crescută de lapte din unele zone;

-                     prelucrarea fructelor şi legumelor sub formă de marmelade, dulceţuri, gemuri, paste, sucuri, conserve sterilizate, produse deshidratate;

-                     brutării şi mori pentru făină de grâu în mediul rural;

-                     prese de ulei nerafinat, semirafinat şi/sau rafinat;

-                     creşterea cantităţilor de peşte şi a produselor din peşte oferite populaţiei.

 

2.4.  Acordarea de consultanţă pentru ca unităţile menţionate la pct. 2.3 să respecte cerinţele de igienă („food safety") impuse de legislaţia românească şi de directivele şi reglementările Uniunii Europene.

 

2.5.  Folosirea cu precădere a fondurilor obţinute în cadrul Programului SAPARD pentru realizarea obiectivelor menţionate la pct. 2.1, 2.2, 2.3.

 

 

3.   Acţiuni pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin consum de alimente contaminate chimic, microbiologic, radioactiv sau infestate cu paraziţi patogeni pentru om („food safety").

3.1.   Extinderea sistemului de evaluare a riscului prin control în puncte critice (Hazard Analysis Critical Control Points - HACCP).

       Amendarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1956/1995 sau înlocuirea lui cu un alt act normativ care să reglementeze introducerea sistemului de control HACCP în circuitul alimentelor de la producător până la consumator.

        Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi alte instituţii abilitate vor asigura instructaje de însuşire şi aplicare a sistemului HACCP.

 

3.2.  Cunoaşterea gradului de contaminare chimică şi biologică a alimentelor prin determinări de contaminaţi chimici, microorganisme patogene (bacterii, virusuri) şi de paraziţi.

          Dintre contaminanţii chimici se recomandă urmărirea cu precădere a metalelor şi metaloizilor cu potenţial toxic şi cancerigen, a reziduurilor de pesticide, a micotoxinelor, nitroyaminelor, hidrocarburilor policiclice aromatice, azotaţilor, antibioticelor, medicamentelor de uz veterinar.

Se recomandă ca lista microorganismelor generatoare de toxiinfecţii alimentare şi de    alte   maladii, să se completeze cu specii care astăzi sunt urmărite numai sporadic sau deloc: Campylobacter, Yersinia, Listeria etc.

     Se impune completarea şi modernizarea dotării tehnice a laboratoarelor cu aparatură şi reactivi.

3.3.         Folosirea numai de aditivi alimentari aprobaţi şi numai în condiţiile prevăzute de  Ordinul 438/295 din 2002 al Ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor privind aditivii alimentari.

3.4.   Se va continua ţi îmbunătăţi sistemul de monitorizare a poluării chimice, radioactive, microbiologice şi parazitare, a toxiinfecţiilor şi intoxicaţiilor alimentare şi a folosirii aditivilor de către instituţiile şi organismele abilitate (direcţiile de sănătate publică şi sanitar-veterinare judeţene, institutele de sănătate publică, oficiile judeţene de protecţia consumatorilor etc.).

 

4.    Acţiuni pentru educarea alimentară şi nutriţională a populaţiei.

 

4.1.    Folosirea mass-media: emisiuni la radio şi televiziune, conferinţe, editarea de broşuri şi pliante, afişe etc.

4.2.    Introducerea în programele şcolilor a unei ore pe săptămână de "educaţie pentru sănătate" care să cuprindă şi sfaturi pentru o alimentaţie corectă din punct de vedere nutritiv şi igienic.

         În imposibilitatea alocării unei ore de educaţie pentru sănătate, se vafolosi ora de dirigenţie.

         Pentru însuşirea cunoştinţelor de alimentaţie, cadrele didactice implicate vor fi instructate corespunzător.

 

5.      Stimularea cercetării ştiinţifice în domeniul alimentaţiei, nutriţiei, igienei alimentelor şi patologiei din cauze alimentare.

5.1.   Comitetul Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie va propune Programe şi teme de cercetare care să lărgească orizontul cunoştinţelor şi să contribuie la rezolvarea unor situaţii apărute în domeniul alimentaţiei.

 

5.2.  Se recomandă înfiinţarea unui Institut Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie. Astfel de institute există în majoritatea statelor, atât bogate cât şi sărace.

 

6.   Comitetul Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie va urmări îndeaproape schimbările legate de armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a Uniunii Europene şi va folosi oportunitatea schimbărilor legislaţiei pentru introducerea unor prevederi care să aibă ca scop îmbunătăţirea alimentaţiei şi a stării de nutriţie a populaţiei.

 

Copyright © 2009 Asociatia Medicala Romana
Concept and Web Design by WebCell.ro

Valid CSS!